Intelectuali, violati logica!

Read more
Dincolo de binele Europei si al “nationalismului continental”, violul logicii in aplauzele publicului este adevarata turnura catre un nou Ev Mediu, nou Ev Mediu de care pomeneste Neagu Djuvara in interviul de mai jos:

Interviu acordat de Neagu Djuvara: "INDO-EUROPENII SE SINUCID INCET, DAR SIGUR"
Am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala.

V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sfarsit, cand nu existau razboaie decat la periferie, intr-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma ingrijoreaza pe mine este ca am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal... Al doilea simptom nevazut pana acum: bizareria cu marea cotitura in arta si gandire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) in civilizatia occidentala a inceput intre 1905-1913, deci inainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, in sculptura, Brancusi al nostru rupe complet traditia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel in muzica, unde dodecafonia, scoala de la Viena si Bela Bartok, toate sunt complet in ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si pana la Debussy. In toate domeniile artei si gandirii avem un viraj brutal la inceputul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca incepem un nou Ev Mediu. Asta inseamna ca hegemonia americana, care asigura un fel de pace mondiala, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. Ganditi-va ca doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid incet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambitie. De zeci de ani. Noi nu suportam un "atac" al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple.
V.M.: Si idealul Uniunii Europene ?
Neagu Djuvara: Tinerii nu prea stiu ce este idealul european. Tinerii nu intrevad ce poate sa fie o Europa Unita. Nici eu nu o vad unita deloc, nu o vad cu un guvern si un presedinte. Mai cu seama daca intra si Turcia, atunci Europa avorteaza.
V.M.: Sunteti foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizatia europeana care a dominat lumea vreme de cateva secole?
Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menita sa dispara. Asta este o lege universala. Cand ai avut atata splendoare de creativitate in stiinta si arta, precum si putere economica si politica ca sa te intinzi pe intregul glob terestru, trebuie sa platesti prin disparitie.
V.M.: Va disparea si România, impreuna cu civilizatia europeana?
Neagu Djuvara: Bine inteles. Daca noi am intrat atat de tarziu intr-o hora care se strica, ne stricam impreuna cu ea. Asta e clar.
V.M.: Trebuia sa nu intram in hora asta? Avem vreo sansa de scapare?
Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotriva. Putinul de creativitate care ne ramane il vom dezvolta tot in sanul Europei. De cele mai multe ori, inca din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decat in strainatate. Este ca un fel de blestem asupra acestei tari. Incepand de la Cantemir, pana la Eliade si Cioran, toti s-au remarcat in strainatate.
V.M.: In astfel de conditii, de ce sa mai ramana tinerii romani in tara?
Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca ii sfatuiesc sa stea aici, dar ii rog pe cei care sunt stabiliti deja in strainatate sa se intoarca, in masura posibilului, pentru a crea o noua elita intelectuala, care s-o inlocuiasca pe cea de-acuma.
V.M.: De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?
Neagu Djuvara: Dar barca noastra nu se duce mai la fund decat restul Europei, asa ca mai bine sa se scufunde cu barca noastra decat cu cea germana sau franceza...

"SA TERMINAM CU INMORMANTARILE COMPLICATE"

V.M.: Ce ati facut pe 1 Decembrie, de ziua nationala a Romaniei?
Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicand un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca sarbatoare nationala. In primul rand, nu este bine sa modifici la fiecare schimbare de regim o sarbatoare nationala. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai, care este ziua independentei tarii. Prin urmare, data intrarii Romaniei in concertul european. Ca 10 Mai a coincis cu venirea printului Carol, ceea ce i-a facut pe acei domni din 1990 sa se teama, inteleg. Dar, pe de alta parte, 1 Decembrie nu este data Romaniei mari. Este data cand doua provincii, Transilvania si Banat, au cerut sa intre in Regatul Romaniei. Cu doua zile inainte ceruse Bucovina. Cu sase zile inainte ceruse Basarabia. Si toate patru au fost acceptate de seful statului, adica de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data cand s-a nascut Romania Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie ! Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa te indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 Decembrie, cand se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata ?
V.M.: V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti va-ti tot intrebat: "Ce cauti aici, Neagule?". Ati aflat raspunsul la intrebare?
Neagu Djuvara: (rade limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din când in cand imi pun inca intrebarea asta si astazi. Dar constatand cu cata caldura sunt primit de tineret, consider ca nu m-am intors degeaba in Tara.
Cand am intocmit aceasta mica lucrare facuta in graba si sub indemnul altora, caci nu am avut personal intentia sa scriu "Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri", ea s-a vandut in 39.000 de exemplare. Iar cand m-am oprit la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: "Ma iertati ca ma adresez Dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie; i-am cumparat cartea Dumneavoastra si de atunci e pasionata de istorie". Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit degeaba in Romania.
V.M.: Sunteti patriot?
Neagu Djuvara: Patriot ? Asculta (pufneste furios). Nu merit sa-mi fie pusa o asemenea intrebare. Se intorcea cineva care nu e patriot ? Sotia mea, care e frantuzoaica, cand a vazut ce fac in Romania a spus: "Trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in cap ca sa suporti sa traiesti acolo".
V.M.: De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?
Neagu Djuvara: Pai da. Voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmormantat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. Cand nu voi mai putea sa scriu am sa incerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu panze care face inconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum, te arunca in mare. Sa terminam cu povestile acelea cu inmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.
Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in "rezervatii"...



Trebuie sa spun ca inteleg faptul ca varsta isi spune cuvatul, insa e de neacceptat ca astfel de "volee logice"  sa vina din partea unui mare intelectual.  Domnul Neagu Djuvara spune ca traim “...o dezordine morala care nu a existat niciodata” – in sensul de cea mai rea dezordine morala.  O astfel de afirmatie este cel putin periculoasa daca este receptata de o persoana gata sa acorde mult credit domnului Neagu Djuvara ... parca imi vine in minte reactia catorva babe obosite si mutate din ograda la bloc atunci cand au auzit pentru prima data muzica rock,   identificand  in ea “adevarata si cea mai rea voce a diavolului, care pre vremea lor nu exista” si de aici trag concluzia unei degradari irevocabile a moralei ,  insa trec (chiar ele!) insensibile pe langa drama unui om infometat, uitand probabil de participarea lor, in acest fel, la degradarea unei societati.  De fapt cred ca oameni ai fiecarei perioade si-au descris vremurile  ca fiind cuprinse de “o dezordine morala care nu a existat niciodata (altcandva!)”, valoarea efectiva a acestei afirmatii fiind cel putin periclitata, prin (chiar) metoda utilizata de domnul Neagu Djuvara in argumetatia sa: concluzii mai mult de ordin emotional despre prezent (acum e mai rau ca niciodata) prin compararea cu un alt context istoric in care cel care face afirmatia , oricat de imaginativ ar fi, nu se poate transplanta emotional decat, in cel mai fericit caz- partial. 
Ca cineva sa extinda observatia referitoare la “gradul moral” al prezentului   la nivelul altor epoci, facand comparatii de acest gen, este cel putin pueril: ma intreb - capii bisericii apartinand Evului Mediu nu erau ingroziti de escaladarea “dezordinii morale”? Poate ca ceea ce pare dezordine “crescuta” pare asa prin simplul fapt ca populatia s-a marit, ca sursele de informare si atestarile sale “documentare” (media) sunt mai multe , dar la nivel individual schimbarile nu sunt majore.
 Oare abolirea sclaviei nu a insemnat pentru multi  din “lumea buna” a acelor vremuri “ pierderea ultimului pilon al unei societati civilizate” , crezand ei ca vor fi sortiti sa traiasca alaturi de “sub-oameni”? sau introducerea unei arme care sa “rada” mai multi inamici dintr-un foc nu  inseamna pentru o tara mai multa siguranta, in conditiile in care in religia fiecarui popor este “cadelnitata” zilnic valoarea vietii.  
Toate exemplele de mai sus sunt dovezi ale unei perceptii asupra “moralitatii”, perceptie  valabila in zilele ei  si infirmata de evolutia ulterioara a mentalitatii colective iar domnul  Neagu Djuvara pica in aceeasi plasa.

Mai mult, domnul Neagu Djuvara, considera viteza  virajelor culturale (nici macar virajele in sine) ca fiind semn al inceperii unui nou Ev Mediu. Care este logica? Viraj brusc = cauza degradarii, a intoarcerii la Evul Mediu?  Trecerea de la civilizatia romana la Evul Mediu s-a facut lent,  prin schimbari decalate in timp in regiuni geografice separate si izolate cultural (comparativ cu zilele actuale).  Instalarea culturii de tip “Ev Mediu” este intinsa pe o perioada ce aproape s-ar putea masura in secole! Tranzitia a fost lenta iar separarea intre Epoca Romana si Evul Mediu avand ca reper pe  Romulus Augustulus (data atribuita pentru prima data de Bruni) este, in cel mai bun caz de ordin didactic.  De ce atunci, pastrand modelul istoric, Neagu Djuvara inverseaza mecanismul logic? Daca Evul Mediu s-a instalat lent, de ce acum noul Ev Mediu are cuprins in “simptomatologie’ virajul brusc?  In aceste conditii, cum poate fi considerat un viraj brusc o intoarcere catre un asa zis nou Ev Mediu? Sunt constient de faptul ca intr-un context Y se poate ajunge prin mai multe mecanisme declansate la randul lor de cauze ce pot fi diferite, insa astfel de “trasee” catre acelasi punct tin de interventia hazardului si pot fi observate numai post-epoca, sa zicem printr-o viziune de ansamblu. Insa domnul Neagu Djuvara nu lasa loc de probabilitati, de analiza a variatiilor cauzei sau a diversitatii mecanismelor, ci spune clar: viraj brusc = nou Ev Mediu in conditiile in care Evul Mediu (ca principiu) s-a instalat lent. Mai mult, si daca am interpreta Evul Mediu  in ideea de discontinuitate sau involutie, se scurtcircuiteaza logica compararii cu Imperiul Roman din primul raspuns. Presupun ca domnul Neagu Djuvara nu interpreteaza aici intoarcerea la Evul Mediu ca o (re)escaladare a autoritatii religioase sau ca o intoarcere la tabuuri ca fenomene ale restaurarii moralitatii.  Sa nu uitam ca  nici schimbarile culturale aduse de Columb sau Vasco da Gama prin consecintele expeditiilor lor nu s-au lasat asteptate mult, ci au avut caracterul unor “viraje rapide” si nu s-a plans nimeni de intoarcerea Epocii Primitive cu aceasta ocazie.
Domnul Neagu Djuvara spune: “ tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa darame. Asta inseamna ca s-a stricat ceva...” in perceptia istoricului, eseistului, filosofului, jurnalistului, scriitorului si diplomatului Neagu Djuvara. “Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal...”. De obicei miscarile de mase, lupta pentru idealuri, fie ele si gresite sunt efect al manipularii, al indoctrinarii si al aderarii oarbe la o serie de promisiuni. Sunt expresia nemultumirii  fata de un sistem actual, aceasta expresie coagulandu-se sub forma maselor numai sub un imbold care nu este tocmai lipsit (nici el) de caracteristicile sistemului ce va fi desfiintat prin revolta.  La fel de bine cum  domnul Neagu Djuvara afirma ca tinerii nu mai au idealuri se poate afirma ca “masa tinerilor” s-a desteptat, are acces la informatie si nu mai accepta sa imbratiseze teorii “de mai bine” stiind cum au mers lucrurile cu alte miscari de acest gen, nu mai accepta sa faca parte din mecanismul instalarii unei ordini ale carei puncte slabe, prin pregatirea lor, reusesc sa le detecteze, indiferent daca este vorba de oameni cu pregatire medie sau de tineri straluciti. Poate ca au adoptat principiul “schimbarii la nivel individual” sau poate, cum o “greva a voturilor”, caracterizata prin absenteism total de la vot (cam utopic , ce-i drept) ar fi poate cea mai dura “palma” data clasei politice romanesti, asa si revolta doar pentru a darama si a nu pune nimic in loc poate insemna, fie prostie, fie revolta maxima: nu mai vrem nimic din toate acestea, am mai schimbat idealuri vechi cu unele noi si apoi innoirea s-a invechit si iar a trebuit aplicata schimbarea...   Tinerii au idealuri, in schimb masele de tineri nu mai sunt usor de mobilizat pentru a instaura noi filosofii de viata.  Idealul european nu merita sa fie cuntificat intr-o serie de idei comune (dincolo de cele de bun simt – pace, prosperitate, apararea drepturilor omului etc) de genul egalitate intre toti indiferent de pregatire, cucerirea Spatiului, crestinarea Orientului pentru ca am fi ridicoli. Diversitatea “micro” este sansa....

“Noi nu suportam un "atac" al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple.” spune Neagu Djuvara – hmm, pardon, chiar noi suntem lumea a treia, “ceilalti” din lumea a treia diferind doar prin nuanta tenului, religie, numarul atentatelor teroriste  si cheful de munca.

“asa ca mai bine sa se scufunde cu barca noastra decat cu cea germana sau franceza...” care este logica unei astfel de afirmatii cu exceptia placerii de a fona? Un “deoarece” este absolut necesar dupa o astfel de afirmatie la nivelul discursului domnului Neagu Djuvara. Mai mult, tinerii sunt sfatuiti sa se intoarca in tara  “pentru a crea o noua elita intelectuala, care s-o inlocuiasca pe cea de-acuma.” zice maestrul. Pai cum? Tineri fara idealuri, daramatori si atat, sa devina noua intelectualitate? Domnule Neagu Djuvara, indemnati la o societate monstruoasa! Sau ce-i valabil intr-un raspuns devine inutil in cel de-al doilea? Poate tinerii care va considera un model nu mai pun nimic in loc pentru ca sunt zapaciti de logica maestrilor!  

Care ar fi concluzia? Ca Europa ar trebui sa se fereasca de arabi, cum America ar trebui sa se fereasca de chinezi, cum Canada ar trebui sa se fereasca de toate popoarele si cum dacii ar fi trebuit sa se fereasca de romani,  cum sudul Europei ar fi trebuit sa se pazeasca de popoarele germanice si germanicii de invazia hunilor, englezii de vikingi si pe cat posibil orice teritoriu nelocuit ar trebui sa se pazeasca de invazia umana...

2 comments:

Anonim spunea...

Domnule Mateius,
Argumentatia dv., pornind de le interviul lui Neagu Djuvara, este fara fisura si nu pot decat sa sper ca opinia dv. va avea impact si asupra celor care, cum spuneti, sunt gata sa acorde mult credit d-lui Djuvara, si asupra celor care mai cauta un drum si un sens in lumea asta. Dincolo de nenumaratele contradictii din interviu (pe care nu are sens sa le mai comentez, pentru ca ati facut-o dv.magistral!), m-a intrigat felul categoric in care d-nul Djuvara afirma ca tinerii "nu au idealuri"..."nu stiu...", "nu cunosc...", "nu pot..." etc. Evident, nu traim in cea mai buna dintre lumile posibile (in Romania, nici pe departe), dar, ca sa-l parafrazez pe Noica, faptul ca suntem muritori n-ar trebui sa ne faca iresponsabili.
Nu stiu incotro se indreapta lumea, nu pot sa fac previziuni, dar declinul si prabusirea au fost urmate (asa ne arata toata istoria si cultura lumii), intotdeauna, de o (re)nastere. Cum va fi aceasta? Vom vedea. Cred si eu, ca si dv., mai degraba, in individualitati decat in mase. Problema este ca atunci cand o individualitate este si o personalitate (ca d-nul Djuvara, de exemplu), "violul logicii" este impardonabil, pentru ca se vor gasi mereu insi anesteziati, frustrati etc. care vor face litera de lege din spusele "maestrului".
Oricum, d-le Mateius, va multumesc pentru ca mi-ati oferit un prilej sa ma gandesc la faptul ca merita sa caut si sa celebrez un Inceput, decat sa proferez un Sfarsit.
Cu respect,
Dumitru Udrea

mateius vasile spunea...

Domnule Udrea,
Multumesc pentru comentariu. Ce frumos: "merita sa caut si sa celebrez un Inceput, decat sa proferez un sfarsit". Minunat! :)

Trimiteți un comentariu